Din cele mai vechi timpuri, omul a încercat continuu să creeze, să evolueze, să aibă posibilitatea de a cunoaşte absolutul. Însetat de cunoaştere, a trecut într-o perioadă relativ scurtă de timp, de la statutul de om primitiv la cel de savant, de om de ştiinţa, care crede că poate descifra misterele universului doar cu ajutorul anumitor sisteme de calcul.
Cuvântul abac provine de la semiticul abq, care înseamnă pulbere, praf , mai exact nisip şi după o altă etimologie de la grecescul abaks-abakion, care înseamnă tablă sau tăbliţă, în latină abacus.
Abacul este o metodă veche de calcul, considerat a cincea invenţie din istoria Chinei (770.î.Hr-476.î.Hr).
Poate cea mai veche formă de instrument de calcul, lăsând la o parte degetele,abacul este caracterizat prin putere şi simplitate .
Întâlnit timp de secole în Asia şi Europa abacul se foloseşte şi astăzi. Acesta a fost probabil primul computer şi cel mai avansat sistem de calcul cunoscut în acea perioadă.
Abacul a fost inventat şi utilizat din nevoia impusă de a ţine socoteală mărfurilor, recoltelor, lucrurilor etc. atunci când era vorba de cantităţi mari.
Abacul este o tablă de numărătoare,construit în zilele noastre din lemn sau plastic, având o ramă în care sunt fixate nişte tije pe care sunt înserate bile de plastic, care se pot mişca liber.
Primele table de numărătoare erau formate dintr-o bucată de lemn, piatră sau metal, cu şanţuri sau linii punctate, între care erau mutate, în funcţie de numarătoare,discuri de metal sau pietricele.
În Europa primele table de numărătoare s-au pierdut se pare, pentru totdeauna, din cauza materialelor extrem de perisabile din care au fost construite. Persoanele bogate işi puteau permite mici table din lemn cu margini ridicate, umplute cu nisip colorat în verde sau albastru. Cel mai mare dezavantaj al acestor table primitive era acela că nu puteau fi mutate din exterior în interior, fără deranjarea calculelor. Nevoia unor dispozitive portabile a adus la apariţia tablelor din lemn.
Abacul chinezesc, suan pan este compus din două serii a câte 13 baghete pe care se culisează biluţe găurite. Prima baghetă de la stânga reprezintă unitatea, apoi tot la stânga, zecile şi tot aşa mai departe conform sistemului zecimal. Ţaranii chinezi sunt încă ataşaţi de suan pan.
În China abacul s-a răspândit în uz comun abia în secolul al XIV-lea. Cheng Dawei a scris un manual de folosire a abacului în secolul al XVI-lea.
Este de la sine înţeles că abacul este strâns asociat cu banii şi prosperitatea, aşa că în timp, abacul chinezesc a devenit un tratament popular de feng shui pentru avere. Abacul este folosit de mulţi oameni de afaceri.
Unii istorici consideră că abacul a fost adus în Europa, din orientul îndepărtat pe drumul mătăsii, în timpul împăratului roman Antonimus Pius.
La ora actuală este surprinzătoare importanţa pe care o are abacul, ca instrument de calcul în ţările asiatice. Cei care călatoresc acolo sunt şocaţi de faptul că se întâmplă adesea, ca un comerciant după ce face socoteli pe calculator electronic verifică calculul obligatoriu cu un abac. În 1945 un concurs între un contabil înarmat cu un abac şi un operator care s-a folosit de un calculator, a fost câştigat de primul cu scorul de 4 la 1.
Copiii care folosesc calculul cu abacul abacul şi-au imbunătăţit capacitatea de concentrare, abilitatea de înţelegere şi calcul, memoria, creativitatea şi imaginaţia, reflexele, observaţia, încrederea în sine. Ei au mai mult succes la şcoală la toate materiile, ajung să iubească matematica, iar stimularea creierului este total diferită, limitele sale devin absolut realizabile.
Uimitor este că folosind aritmetica mentală, rezultatele sunt evidente în scurt timp.
Detalii despre cursurile de aritmetică mentală pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4-12 ani, găsiți aici:
https://www.facebook.com/SmartyKidsBucuresti.Titan1/
